Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut ca AI Act sau Regulamentul UE 2024/1689, a intrat în vigoare la 1 august 2024, iar aplicarea lui se face treptat. Cea mai mare parte a obligațiilor devine aplicabilă de la 2 august 2026, cu unele deja active și altele decalate în funcție de tipul sistemului AI.
Pe scurt: dacă firma ta folosește AI pentru texte interne, suport clienți, recrutare, scoring, analiză de date, automatizări sau produse software, merită să verifici acum unde te încadrezi. AI Act nu se uită doar la companiile care „fac AI", ci și la cele care îl folosesc.
Articolul 113 din AI Act prevede că regulamentul se aplică, ca regulă generală, de la această dată. Companiile care încep pregătirile abia în vară sunt deja în întârziere.
De ce contează 2 august 2026
Articolul 113 din AI Act stabilește data de 2 august 2026 ca regulă generală de aplicare, cu etape diferite pentru anumite capitole. Obligațiile privind alfabetizarea AI (AI literacy) și practicile interzise sunt deja în vigoare din 2 februarie 2025, iar regulile pentru modelele de uz general (GPAI) au început din 2 august 2025.
Există și un detaliu recent important: după modificările Digital Omnibus, unele reguli pentru sistemele AI cu risc ridicat din Anexa III sunt indicate pentru 2 decembrie 2027, iar cele pentru sisteme AI integrate în produse reglementate pentru 2 august 2028. Dar asta nu înseamnă că firmele pot sta liniștite. Din 2026 se aplică reguli importante privind transparența, guvernanța, supravegherea și enforcement-ul.
Prima întrebare: firma ta este provider sau deployer?
Una dintre cele mai utile întrebări este și cea mai simplă: dezvolți sistemul AI sau îl folosești?
În limbajul AI Act, un provider este organizația care dezvoltă sau pune pe piață un sistem AI. Un deployer este organizația care folosește sistemul AI în activitatea ei. Diferența contează, pentru că obligațiile nu sunt identice.
Dezvoltă sau pune pe piață un sistem AI. Obligații extinse: documentație tehnică, evaluare de conformitate, înregistrare în baza de date UE.
Folosește un sistem AI gata produs în activitatea proprie. Obligații: AI literacy, inventar intern, politici de utilizare, supraveghere.
Ce obligații devin relevante pentru companii
Pentru companiile obișnuite, cele mai importante obligații se împart în cinci zone practice:
Inventarierea sistemelor AI
Trebuie să știi ce instrumente AI folosește compania: chatbot-uri, aplicații de generare text, instrumente de scoring, sisteme HR, soluții de analiză video, aplicații de clasificare clienți, instrumente de cybersecurity sau module AI integrate în software-ul intern.
Clasificarea riscului
AI Act folosește o abordare bazată pe risc: unele utilizări sunt interzise, altele sunt considerate cu risc ridicat, altele au obligații de transparență, iar multe utilizări rămân cu risc minim. Cu cât riscul este mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte.
Transparența față de utilizatori
Articolul 50 prevede că oamenii trebuie informați când interacționează cu un sistem AI, dacă acest lucru nu este evident. Conținutul sintetic generat de AI trebuie, în anumite situații, marcat sau comunicat ca atare.
Documentația internă
Multe firme vor avea nevoie de politici interne de utilizare AI, proceduri de aprobare a instrumentelor, reguli pentru angajați, evidența sistemelor folosite, evaluări de risc și dovezi privind instruirea echipelor.
AI literacy — obligatorie din februarie 2025
Persoanele care folosesc sau operează sisteme AI trebuie să înțeleagă suficient de bine riscurile și limitele instrumentelor pe care le utilizează. Nu trebuie să devină experți tehnici, dar trebuie să știe ce pot și ce nu pot face cu AI-ul din companie.
Ce se schimbă în România
AI Act se aplică direct în toate statele membre UE. România și-a construit cadrul instituțional: ANCOM a fost desemnată autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact pentru AI Act, alături de autorități sectoriale — BNR, ASF sau ANSPDCP — în domeniile lor specifice.
Asta contează practic: vor exista controale, solicitări de documente, plângeri și, acolo unde este cazul, măsuri corective sau sancțiuni. Discuția despre conformitate nu mai este abstractă.
Cât de mari pot fi amenzile AI Act?
Pentru IMM-uri și startup-uri, regulamentul prevede că sancțiunile trebuie să țină cont de viabilitatea economică a acestora. Totuși, chiar și fără amenda maximă, un control, o suspendare sau o problemă reputațională pot costa mult.
Exemple concrete: unde apar riscurile
Un departament HR care folosește AI pentru filtrarea candidaților intră într-o zonă sensibilă. Recrutarea este un domeniu cu risc ridicat — un sistem care influențează accesul la un loc de muncă necesită documentație, supraveghere umană și evaluare de conformitate.
Un sistem AI pentru scoring sau evaluarea bonității intră în zona cu risc ridicat. Nu este suficient ca modelul „să funcționeze bine" — trebuie să poți demonstra control, calitatea datelor și supraveghere umană.
Clientul știe că vorbește cu un sistem AI? Există o cale clară de escaladare către un operator uman? Sunt explicate deciziile sau recomandările? Acestea sunt întrebările de bază pentru obligațiile de transparență.
Un magazin online care folosește AI pentru recomandări de produse are o expunere relativ scăzută. Dar dacă AI-ul ia decizii automate care afectează clienți sau angajați, analiza devine semnificativ mai serioasă.
Ce ar trebui să facă firmele până la termen
Inventarul sistemelor AI
Faceți o listă cu toate sistemele AI folosite în companie — nu doar aplicațiile mari. Includeți și instrumentele de echipă: ChatGPT, generatoare de imagini, tool-uri de analiză CV-uri, pluginuri de customer support, sisteme de scoring, module AI din CRM sau ERP.
Clasificarea riscului
Pentru fiecare sistem, notați: cine îl folosește, ce date intră în el, ce decizii influențează și ce impact poate avea asupra oamenilor.
Stabilirea responsabilităților
Cine aprobă un nou instrument AI? Cine verifică furnizorul? Cine răspunde dacă sistemul produce o eroare? Cine documentează schimbările?
Instruirea echipelor (AI literacy)
Angajații trebuie să știe ce pot introduce într-un sistem AI, ce nu ar trebui să introducă, cum verifică rezultatele și când trebuie să ceară validare umană.
Documentația internă
O politică internă scurtă, clară și aplicabilă este mai bună decât un document lung pe care nu-l citește nimeni. Important este să existe reguli, evidențe și dovezi reale.
Concluzie
AI Act nu este doar o problemă juridică. Este o problemă de management: ce tehnologie folosești, ce risc accepți, ce poți demonstra și cât de bine îți pregătești oamenii.
Pentru companiile din România, 2 august 2026 ar trebui tratat ca un prag de maturizare. Calendarul s-a nuanțat prin modificările europene recente, dar direcția este clară: AI-ul folosit în business trebuie documentat, explicat și controlat.
Companiile care încep acum vor face lucrurile calm. Cele care așteaptă ultimul moment vor descoperi că un audit AI Act nu este o formalitate — ci o radiografie completă a felului în care organizația folosește inteligența artificială.
Solicită o evaluare inițială AI Act. În câteva zile poți afla ce riscuri ai, ce obligații ți se aplică și ce pași trebuie prioritizați.